Îmbunătățirea eficienței energetice, începând de la luminile din case pâna la mașinile electrice, este o componentă cheie a acțiunii climatice globale

Astfel de creșteri de eficiență energetica, care sunt incluse în multe modele computerizate importante, pot reduce consumul de energie și, prin urmare, pot facilita decarbonizarea economiei globale.

În același timp, măsurile de eficiență energetică pot îmbunătăți calitatea vieții, pot crește productivitatea, competitivitatea și pot contribui la creșterea economiei.

Cu toate acestea, contraintuitiv, câștigurile în eficiența energetică pot încuraja, de asemenea, schimbarea comportamentală către o utilizare in exces a energiei, ceea ce înseamnă că unele dintre economiile de energie anticipate, se pot pierde. Acest lucru este cunoscut sub numele de „efect de rebound”.

Într-un studiu recent publicat se examinează impactul acestor efecte la nivelul întregii economii și constatăm că acestea pot eroda mai mult de jumătate din potențialele economii de energie datorate eficienței energetice îmbunătățite.

De asemenea, constatăm că aceste efecte de rebound nu sunt incluse în mod adecvat în modelele globale de energie și climă utilizate de organizații, cum ar fi Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) și Agenția Internațională pentru Energie (AIE), ceea ce înseamnă că pot subestima creșterea viitoare a cererii globale de energie.

În consecință, există riscul ca acțiunea globală în domeniul schimbărilor climatice să se bazeze prea mult pe economiile de energie care ar putea să nu se concretizeze.

Scenariile climatice necesită o decuplare fără precedent

Din punct de vedere istoric, PIB-ul și consumul de energie au fost strâns legate. Dovezile sugerează că cererea de energie crește de obicei pe măsură ce economiile cresc, în timp ce accesul restricționat la energie poate limita creșterea economică.

Între 1971 și 2015, PIB-ul global a crescut cu o medie anuală de 3,1%, deoarece consumul global de energie primară a crescut cu 2,1% în fiecare an. Aceasta este cunoscută sub numele de „decuplare relativă”, în care ambele variabile cresc, dar PIB crește mai repede decât consumul de energie.

Organizații precum IPCC utilizează „modele integrate de evaluare” (IAM) pentru a răspunde la întrebări despre schimbările climatice și schimbările din viitorul sistem energetic. Modele similare au fost dezvoltate de AIE și alte organizații.

Majoritatea acestor scenarii prevăd o creștere redusă sau stagnare a utilizării energiei globale în următoarele câteva decenii, datorată unei combinații de schimbări structurale, cum ar fi dezindustrializarea și îmbunătățirea eficienței energetice în întreaga economie globală.

Câteva dintre aceste scenarii anticipează în perioada foarte apropiată „decuplarea absolută”, situație în care PIB crește în timp ce consumul de energie scade. Acest lucru se întâmplă în ciuda necesității investițiilor la scară largă în infrastructura cu consum intensiv de energie și industria grea din țările în curs de dezvoltare.

Acest nivel mai mare de decuplare poate fi văzut în graficul de mai jos, care arată PIB-ul trasat în raport cu cererea finală de energie a lumii – adică cu energia totală consumată de utilizatorii finali. Cererea de energie scade în unele dintre aceste scenarii, în timp ce PIB crește, indicând o decuplare absolută.

Cu toate acestea, nu există un precedent istoric pentru decuplarea absolută la nivel global – și doar o experiență limitată la nivel național.

Un posibil motiv pentru legăturile strânse dintre consumul de energie și PIB în trecut este prezența unor „efecte de rebound” mari – o varietate de schimbări economice care compensează o parte din economiile de energie din eficiența energetică îmbunătățită.

De exemplu, iluminatul eficient din punct de vedere energetic economisește energie, dar, de asemenea, reduce prețul iluminatului, ceea ce, la rândul său, încurajează oamenii să lumineze zone mai extinse la niveluri superioare, pe perioade mai lungi de timp.

Adoptarea pe scară largă a iluminatului eficient din punct de vedere energetic poate reduce și prețul energiei electrice, ceea ce ar putea încuraja și mai mult consumul crescut.

Efectul de rebound la nivelul întregii economii este rezultatul net al mai multor ajustări de acest tip în întreaga țară sau în lume.

De obicei, este exprimat ca procent din economiile de energie care ar fi realizate dacă nu s-ar produce niciuna dintre aceste ajustări. O revenire de 0% înseamnă că toate economiile potențiale de energie sunt realizate, în timp ce o recuperare de 100% înseamnă că toate aceste economii sunt „ pierdute”.

Efectele de rebound la nivelul întregii economii sunt extrem de dificil de măsurat, dar dovezile au crescut substanțial în ultimul deceniu.

În lucrarea la care făceam anterior referire, s-au analizat 21 de studii care au folosit modele de „echilibru general calculabil” (CGE) pentru a estima dimensiunea acestor efecte dintr-o varietate de îmbunătățiri ale eficienței energetice în diferite țări și sectoare.

Aceste studii model CGE au dat o estimare medie de 58% rebound, cu o estimare medie de 55%, ceea ce implică faptul că nu s-au realizat mai mult de jumătate din potențialele economii de energie din îmbunătățirile modelate ale eficienței.

De asemenea, in 12 studii, care au folosit o varietate de alte metode pentru a estima efectele de revenire la nivelul întregii economii, s-a evidențiat o estimare medie de 71% de revenire.

În total, în mai mult de două treimi dintre studii s-au descoperit efecte de rebound mai mari de 50%. Șase au constatat efecte de recuperare de 100% sau mai mult, ceea ce implică faptul că, în unele cazuri, economiile de energie pot fi eliminate complet.

Studiile au variat mult în ceea ce privește metodele utilizate și tipurile de îmbunătățiri investigate, iar rezultatele lor au fost adesea sensibile la ipoteze incerte.

Cu toate acestea, luate în ansamblu, acestea furnizează un mesaj consecvent al efectelor de rebound la nivelul întregii economii care erodează mai mult de jumătate din posibilele economii de energie datorate eficienței energetice îmbunătățite.

Examinarea modelelor

O întrebare cheie este dacă aceste efecte de rebound sunt corect incluse în modelele energetice globale. Am constatat că majoritatea acestor modele s-au bazat pe ipoteze externe pentru variabilele cheie și nu au reușit să surprindă multe dintre mecanismele care contribuie la efectele de rebound.

Două dintre modele (REMIND și MESSAGE-GLOBIOM) au inclus o modelare mai detaliată a macroeconomiei, dar au făcut-o într-o manieră simplificată, care a exclus mecanisme importante, cum ar fi modificările dimensiunii relative a diferitelor sectoare.

In plus, mai multe dintre modele au calibrat amploarea îmbunătățirilor eficienței energetice până la un rezultat presupus pentru consumul de energie, mai degrabă decât să modeleze impactul pe care aceste îmbunătățiri l-au avut efectiv asupra consumului. Acest lucru exclude investigarea efectelor de revenire.

Concluzionăm că aceste modele ar putea avea ca rezultat scenarii globale de energie care supraestimează potențialul de economii de energie și subestimează cererea globală de energie viitoare.

Implicații pentru acțiunea climatică

Nu punem la îndoială importanța îmbunătățirii eficienței energetice, deoarece aceasta poate aduce multiple beneficii economice alături de economii reale de energie. Cu toate acestea, avem îngrijorări cu privire la realismul actual al scenariilor climatice cheie globale.

Dacă economiile de energie bazate pe eficiență sunt mai mici decât se anticipase, este posibil ca lumea să aibă nevoie să se bazeze mai mult pe o aprovizionare cu energie cu emisii reduse de carbon, captarea și stocarea carbonului precum și tehnologii cu emisii negative pentru a-și îndeplini obiectivele climatice.

Suficiența energetică și scăderea economică sunt, de asemenea, strategii care ar putea intra in atentia tuturor intr-un mod mai agresiv. În plus, există posibilități de utilizare a taxelor pe emisiile de carbon la nivelul întregii economii pentru a atenua efectele de revenire și pentru a crește economiile de energie, alături de cheltuirea veniturilor pe investiții cu emisii reduse de carbon.

De asemenea, ar putea fi posibilă orientarea politicii de eficiență energetică către sectoare și tehnologii care oferă potențialul de beneficii economice mai mari, alături de recuperări mai mici.

Cel mai important, cercetarea noastră evidențiază nevoia urgentă a comunitatii de a lua in serios efectele fenomenului de rebound și să găsească modalități de a încorpora întreaga gamă de mecanisme de recuperare în modelele lor energetice globale.

Fără aceasta, plauzibilitatea scenariilor energetice globale – și în special a celor cu decuplare absolută – este pusă la îndoială.

Sursa :

Sciencedirect.com – Energy efficiency and economy-wide rebound effects: A review of the evidence and its implications – Paul E. Brockway